INTRODUCERE.In zilele noastre, datorita infloririi fara precedent a culturii muzicale romanesti si a raspandirii muzicii la tot mai multi auditori prin intermediul mijloacelor audio-vizuale, tot mai multa lume are nevoie de un ghid bibliografic pentru a se apropia mai usor de marile capodopere ale muzicii universale, devenite bunuri spirituale de circulatie curenta. Astazi, printre preferintele ascultatorilor se afla foarte multe lucrari din toata istoria, mergand pana in secolul al XX-lea. Volumul de fata vrea sa fie o calauza pentru cei care sunt interesati de istoria muzicii de la origini pana in zilele noastre. Cunoasterea epocilor istoriei muzicii, a siilurilor respective si a capodoperelor reprezentative Inseamna pentru fiecare om o largire a orizontului artistic, o patrundere in semantica muzicii si o mai adanca intelegere a istoriei culturii universale.
O definitie a muzicii, care s-a bucurat de mare circulatie, a fost aceea data de filosoful francez f.-f. Rousseau "Muzica este arta de a combina sunetele in mod placut urechii." Ea este lacunara, caci se refera la prima treapta a receptarii, adica la placerea auditiva pe care o produc unele combinatii si succesiuni sonore. In cartea sa, La musique, ses lois et son evolution, muzicologul francez [ules Combarieu afirma ca muzica este "arta de a gandi cu sunete", ceea ce este iarasi o considerare unilaterala, caci atribuie muzicii o sorginte exclusiv rationala. Nici definitia romantica ca "limbaj al sentimentelor", care confera muzicii capacitatea de a reda exclusiv starile sufletesti, emotiile omului, nici definitia esteticianului vienez Ed. Hanslick, care vede in muzica doar un "joc de sunete", un caleidoscop sonor, nu pot cuprinde fenomenul muzicii in totalitatea sa.
Fara indoiala, muzica este in primul rand O arta a combinatiei de sunete, combinatie care produce placere auditiva. Scopul muzicii nu se opreste aici si nici la "jocul de sunete". Pe langa placerea auditiva, cel care asculta se vede cuprins de o tensiune, pe care nu numai combinatia de sunete o produce, ci si emotia, ideea, tabloul sugerat. Definitia lui Combarieu exclude elementul emotional. Mai presus de toate, muzica este un mijloc de a comunica stari afective. Ea nu lucreaza cu concepte, cu idei, ca gandirea, ci exprima atitudinile si sentimentele pe care ideile le produc. Muzica nu poate zugravi un rasarit de soare, ci bucuria si incaniarea pe care acest tablou din natura le aduce omului. La fel, muzica nu poate exprima ideea mortii, dar poate foarte bine sa redea durerea, infricosarea, dezolarea si alte stari emotive pe care aceasta idee le provoaca in sufletul omului.
Muzica este un limbaj al starilor afective mai mult decat al Ideilor. Mai bine dec:at limba vorbita, ea poate sa transmita simtamintele omului, ea fiind arta de a combina maiestrit sunetele, prin care se exprima o lume de idei, de atitudini si nazuinte. Fara un fond emotional, fara o idee directoare: dsfasurarea sonora este searbada si nu reuseste sa cuprinda pe ascultator. Il uimeste, il incanta trecator dar nu lasa urme in sufletul sau. .
CUPRINS
Introducere 7
Cap. 1. GENEZA MUZICII 11
Cap. 2. MUZICA IN SOCIETATEA PRIMITIVA 15
Cap. 3. MUZICA IN ANTICHIT ATE 19
Orientul antic 19
Grecia antica 31
Roma antica 41
Cap. 4. MUZICA IN EVUL MEDIU 45
Muzica religioasa 45
Muzica bizantina 49
Muzica gregoriana 56
Muzica laica medievaIa 66
Muzica trubadurilor si a truverilor 70
Ars antiqua 77
Ars nova 84
Cultura muzicala romaneasca intre secolele al XIII-lea si al
XIV-Iea 89
Cap. 5. MUZICA RENASTERII 95
Secolul al XV-lea 95
Cultura muzicala romaneasca in secolul al XV-Iea 102
Secolul al XVI-lea 105
Cultura muzicala romaneasca in secolul al XVI-lea 119
Cap. 6. MUZICA DIN EPOCA BAROCULUI.. 125
Cultura muzicala romaneasca in secolul al XVII-lea 150
Iohann Sebastian Bach 156
Georg Friedrich Handel... 169
Cap. 7. CLASICISMUL MUZICAL. 179
Cultura muzicala romaneasca in secolul al XVIII-Iea 204
[oseph Haydn 213
Wolfgang Amadeus Mozart 224
Ludwig van Beethoven 240
Cap. 8. ROMANTISMUL MUZICAL : 261
Cultura muzicala din prima jumatate a secolului al XIX-leA 267
Cultura muzicala romaneasca in prima jumatate a secolu lul al XIX-
lea .
Cap. 12. SECOLUL AL XX-LEA 473
Muzica moderna 473
Impresionismul in muzica. Claude Debussy 490
Maurice Ravel 500
Expresionismul in muzica. Scoala vieneza moderna 505
Cap. 13. NEOCLASICISMUL 515
Cap. 14. NOILE SCOLI MUZICALE NATIONALE 541
Cap. 15. MUZICA CONTEMPORANA 619
Bibliografie 641
Franz Schubert 297
Mihail Ivanovici Glinka 307
Felix Mendelssohn Bartholdy 313
Robert Schumann 320
Hector Berlioz 333
Frederic Chopin 341
Franz Liszt 348
Giuseppe Verdi 358
Richard Wagner 367
Cap. 9. CULTURA MUZICALA DIN A DOUA JUMATATE A SECOLU-
LUI AL XIX-LEA 379
Neoclasicismul. [ohannes Brahms 387
Piotr Ilici Ceaikovski 395
Cesar Franck 407
Revirimentul muzicii nationale franceze 413
Cap. 10. SCOLILE MUZICALE NATIONALE .427
Cap. 11. SIMFONISMUL POSTROMANTIC 451
Verismul italian 469
Autori: George Pascu, Melania Botocan
Anul aparitiei: 2012
Nr. pagini: 658